Deviatiile de ax ale genunchilor reprezinta anomalii de aliniere de la axul format de cele 3 componente principale ale piciorului: femur, genunchi si tibie. Atunci cand un genunchi nu este aliniat corect in axa piciorului, acesta poate provoca suprasolicitare si poate duce la uzura crescuta a stratului de cartilaj pe interiorul si / sau exteriorul articulatiei genunchiului, provocand artrita.
Articulatia genunchiului formata din femur, tibie si rotula este cea mai mare articulatie din corpul uman si are o importanta extraordinara pentru mobilitate si deplasare. Genunchiul este o articulatie sinoviala, ce contine la interior un fluid numit sinovie care faciliteaza miscarea si aportul nutritional al elementelor interne ale genunchiului. Extremitatile femurului si ale tibiei sunt acoperite cu un cartilaj mai alunecos decat un patinoar de hochei.
Genunchiul permite miscari de flexie si extensie, la fel cum balamaua unei usii permite miscarile de deschidere si inchidere. Genunchiul insa ofera si cateva grade de amplitudine a rotatiei (aproximativ 10 grade).
Variatiile la nivelul alinierii genunchiului pot determina compensari in intregul ansamblu al corpului. Ele pot predispune mai ales articulatiile la o uzura prematura si contribuie la dezvoltarea durerilor articulare.
Alinierea genunchiului joaca, de asemenea, un rol primordial in invatarea si dezvoltarea mersului la un copil mic si pe tot parcursul cresterii.
Genunchiul are in mod normal o angulatie fiziologica formata de femur si de tibie. Acest unghi, numit in general “unghiul Q” de catre profesionistii din domeniul sanatatii, variaza intre 14 si 17 grade. Aceasta aliniere permite o repartitie adecvata a greutatii corporale si a fortelor exercitate de muschi la nivelul articulatiei. Alinierea genunchiului se stabilizeaza normal catre varsta de 7-8 ani. Insa exista si deviatii de la alinierea normala a genunchiului.
Un genunchi cu un unghi Q mai mic de 0 grade se numeste genu varum. In general persoanele cu genunchi varum au gambele arcuite catre exterior. Aceasta prezentatie este normala la copii pana la varsta de 2 ani. Cei doi genunchi ai copilului vor fi simetrici in mod normal si arcuiti catre exterior si vor incepe sa se redreseze incepand de la varsta de 2 ani. Este foarte important sa facem diferenta intre un genunchi varum fiziologic si anumite malformatii congenitale, precum o torsiune tibiala care necesita investigatii medicale suplimentare.
Cauze
La copii mai mari, genu varum poate aparea ca o consecinta a unei boli osoase (rahitism).
In cazul adultilor genu varum este uneori rezultatul unui genu varum netratat sau tratat gresit in copilarie. Poate fi vorba, de asemenea, despre sechele ale unei fracturi.
Genunchiul valgum prezinta un unghi Q superior celui normal. Persoanele care au genu valgum au genunchii mai apropiati, dand impresia ca au picioarele in forma de L. Aceasta aliniere poate fi fiziologica si normala la copiii in crestere.
Cauze
La copii genu valgum apare din cauza:
La adulti, genu valgum poate rezulta dintr-un genu valgum infantil netratat, sechele ale unei fracturi a genunchiului sudata intr-o pozitie proasta sau chiar a unei boli osoase (osteomalacia).
Privite din lateral, unele persoane par a avea genunchii arcuiti inapoi. Aceasta afectiune a genunchiului este cauzata de hiperextensia femurului pe tibie si se numeste genu recurvatum. Acest tip de genunchi este mai frecvent la femei si la persoanele cu flexibilitate crescuta si se agraveaza prin purtarea tocurilor inalte.
Cauze
Genu recurvatum congenital este mai rar, dar si mai grav, pentru ca este asociat intotdeauna cu o luxatie congenitala de genunchi, ca urmare a unei malformatii a articulatiilor.
Genu recurvatum poate aparea si ca urmare a unei fracturi prost sudate a partii inferioare a femurului sau a partii superioare a tibiei.
Poate fi vorba, de asemenea, despre o consecinta a unei atrofii musculare, rezultat al unei paralizii care nu mai permite genunchiului sa aiba o mobilitate normala.
Genu flexum sau genunchiul flexat constant coresounde unei pozitii a articulatei in care nu poate fi complet intinsa, dintr-un motiv congenital sau dobandit.
Cauze
Exista anumite cauze care pot duce la aparitia genu flexum:
rigiditatea dupa traumatisme ale genunchilor
pozitia slaba a soldului cu flexie exagerata
imobilizarea in flexie a genunchiului tinut prea mult in acea pozitie
lungime inegala a membrelor inferioare, in care membrul mai lung adopta o pozitie flexata a genunchiului pentru a reechilibra pelvisul.
Examinarea si detectarea timpurie a devierilor genunchiului pot favoriza dezvoltarea optima a copilului si pot limita repercusiunile la varsta adulta.
Tratamentul pentru problemele de aliniere a genunchiului depinde de cauza si severitatea simptomelor. De pilda daca sunt cauzate de rahitism, medicul va prescrie cel mai probabil suplimente de vitamina D si calciu pentru a contribui la restaurarea pozitiei normale a genunchilor.
Un plan tipic de tratament va include una sau mai multe dintre urmatoarele solutii:
Kinetoterapia poate contribui la realinierea si stabilizarea genunchilor. Medicul sau fizioterapeutul pot evalua mersul si pot sugera exercitii menite sa intareasca musculatura coapsei (muschiul cvadricept si ischiogambierii). De asemenea, anumite intinderi vor fi utile in ameliorarea simptomelor.
Exercitiile pot fi simple de pilda ridicarea membrului inferior cu genunchiul extins din stand sau intins iar cand progresezi cu o rutina clar stabilita poti adauga si greutati pentru un plus de eficienta.
Orteze daca problema de aliniere nu se rezolva pana la varsta de 8 ani, ortezele sunt solutia care poate ameliora problema.
Luni – Vineri:
8:00 – 20:00
Sambata:
9:00 – 13:00
Duminica:
Inchis